Cronologie

CRONOLOGIE PRIVIND ISTORIA MISCARII LEGIONARE

Aparuta în Almanahul “Cuvântul” din 1941
1919

În luna Octombrie 1919, Corneliu Zelea Codreanu se înscrie la Facultatea de Drept a Universitatii din Iasi.

De la 15 Octombrie 1919 pâna la 1 Septembrie 1920, Corneliu Zelea Codreanu a fost pedagog la Scoala de Arte si Meserii din Iasi.

1920

La 9 Februarie 1920, apare ziarul “Garda Constiintei Nationale” de la Iasi. În acest ziar se publica “Crezul socialismului national-crestin”, alcatuit de Corneliu Codreanu si Constantin Pancu.

La începutul lui Martie 1920, lucratorii comunisti din Iasi, facând o greva si arborând steagul rosu la Atelierele Nicolina, Capitanul izbuteste sa potoleasca greva si, facând o manifestatie nationalista, rupe steagul rosu arborând tricolorul.

În zilele de 4, 5 si 6 Septembrie 1920 are loc, la Cluj, primul congres al studentilor din România întregita. Corneliu Codreanu, cu un grup de studenti nationalisti, izbuteste sa impuna congresului hotarârea de eliminare a evreilor din organizatiile studentesti.

Lupta împotriva ateismului: în Noiembrie 1920, profesorii Universitatii din Iasi hotarând deschiderea Universitatii fara serviciu divin, Corneliu Codreanu se împotriveste cu un grup de studenti. La 5 Noiembrie, Corneliu Codreanu dimpreuna cu Vladimir Frimu baricadeaza intrarile si închid Universitatea. Comunistii încearca o contraactiune care este înfrânta. Universitatea se deschide mai târziu cu serviciu divin.

1922

La 1 Aprilie 1922, apare în Bucuresti revista bilunara “Apararea Nationala” sub conducerea profesorilor A.C. Cuza si N.C. Paulescu, si având ca administrator pe Fanica Anastasescu. Revista avea un caracter doctrinar.

La 20 Mai 1922, Corneliu Codreanu desfiinteaza Centrul Studentesc din Iasi si înfiinteaza Asociatia Studentilor Crestini. La 27 Mai 1922, Corneliu Codreanu, dimpreuna cu un grup de 45 studenti, semneaza la Iasi Angajamentul de onoare de a lupta împotriva cotropirii evreiesti si pentru înstapânirea românismului. Printre semnatari erau: Gr. Ghica, Ilie Gârneata, Ion Blanaru, A. Ibraileanu, Gr. Mihuta, Vladimir Frimu si C. Ghica.

10 Decembrie 1922: delegatii centrelor si societatilor studentesti din tara se întrunesc în congres în marele amfiteatru al Facultatii de Medicina din Bucuresti. Se da semnalul de lupta al miscarilor studentesti. Se alcatuieste o motiune prin care se cere numerus clausus pentru evrei în universitati si se vestejeste actiunea politica a democratiei francmasonice. Manifestatia pe strazile Capitalei tine pâna dupa miezul noptii. În cartierul Vacaresti au loc conflicte sângeroase cu evreii. Jandarmii trag focuri de arma. Cad raniti.

Tot atunci se hotaraste ca 10 Decembrie sa fie declarata sarbatoare oficiala a studentimii.

La 22 August 1923, Corneliu Codreanu s-a închinat în strada, portile Mitropoliei din Iasi fiind închise conducatorilor miscarilor studentesti.

La 17 Septembrie 1923, are loc la Câmpulung (Bucovina) congresul L.A.N.C. organizat de Corneliu Codreanu.

În Octombrie 1923, la Iasi, în casa Butnaru (str. Savescu), Corneliu Codreanu, Ion I. Mota, Ilie Gârneata, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu si altii au pus la cale un complot pentru pedepsirea ministrilor care au dat drepturi politice evreilor, alcatuind o noua Constitutie.

8 Octombrie 1923: Complotul din Dealul Spirii. Conducatorii Miscarilor Studentesti, dimpreuna cu Corneliu Codreanu, tin o consfatuire în casele lui Nicolae Dragos din str. 13 Septembrie nr. 41, Bucuresti. Se hotaraste împuscarea politicienilor tradatori si a plutocratilor evrei. Sunt arestati si depusi la închisoarea Vacaresti: Corneliu Codreanu, Ion I. Mota, Ilie Gârneata, Tudose Popescu, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Leonida Bandac, Vernichescu, Traian Breazu, Nicolae Dragos, dr. C. Danulescu, Ion Zelea Codreanu.

Fratiile de Cruce au luat fiinta, la 8 Noiembrie 1923, în închisoarea Vacaresti, prin hotarârea lui Corneliu Codreanu. “Fratia de Cruce este un corp de elita al tinerimii având ca scop suprem de a crea buni ostasi României de mâine”, spunea Corneliu Codreanu.

1924

La 28 Martie 1924, în închisoarea Vacaresti, Ion I. Mota împusca pe studentul Vernichescu, pedepsind astfel tradarea.

La 6 Mai 1924, în casele doamnei Constanta Ghica din Iasi (str. Carol 23), Capitanul hotaraste ridicarea Caminului Cultural Crestin.

La 8 Mai 1924, Corneliu Codreanu întemeiaza la Ungheni prima Tabara de Munca din România si din Europa, începând lucrul cu 26 de tineri.

La 21 Mai 1924, se judeca în Bucuresti procesul maiorului Bagulescu, înscenat de mafia liberala. Maiorul Bagulescu fusese închis la Jilava unde îsi facuse sarbatorile Pastelui.

La 31 Mai 1924, Corneliu Codreanu si 50 de tineri, pe când lucrau la o tabara legionara, la o gradinarie din Iasi, sunt arestati de politie si schingiuiti de politaiul Manciu.

La 3 si 5 Iunie 1924, se tin la Iasi întrunirile de protestare contra nelegiuirilor politaiului Manciu. Tin cuvântari profesorii C. Sumuleanu, A.C. Cuza si altii.

La 10 August 1924, Corneliu Codreanu se logodeste cu domnisoara Elena Ilinoiu.

La 26 Septembrie 1924, se judeca la Bucuresti procesul lui Ion I. Mota care împuscase, în închisoarea Vacaresti, pe studentul Vernichescu, pedepsind astfel tradarea complotului din Dealul Spirii. Ion I. Mota este achitat la orele 3 dimineata.

La 25 Octombrie 1924, Corneliu Codreanu fiind atacat chiar în timpul sedintei, pe când pleda ca avocat în procesul studentului Comârzan, de la Judecatoria ocolului II din Iasi, îl împusca pe politaiul Manciu. Corneliu Codreanu este arestat si, a doua zi, sunt arestati si Ion I. Mota, Ilie Gârneata, Tudose Popescu, Radu Mironovici. Corneliu Codreanu îsi face închisoarea la Galata.

La 27 Octombrie 1924, Corneliu Codreanu este adus la Tribunalul din Iasi cu catuse la mâini, pentru confirmarea mandatului de arestare.

La 29 Noiembrie 1924, Ion I. Mota trimite din închisoarea Galata un memoriu regelui Ferdinand.

1925

În luna Februarie 1925, Capitanul este transportat de la închisoarea Galata, din Iasi, unde statuse încarcerat la un regim sever de la 25 Octombrie 1924, si transportat la Focsani, pentru judecarea procesului împuscarii lui Manciu.

La începutul lui Martie 1925, Fanica Anastasescu si Andrei C. Ionescu întemeiaza în Bucuresti primele Fratii de Cruce.

La 20 Mai 1925, începe la Turnu Severin judecarea procesului lui Corneliu Codreanu pentru împuscarea politaiului Manciu. La 26 Mai, Corneliu Codreanu este achitat.

Dupa procesul de la Turnu Severin, Corneliu Codreanu vine în Bucuresti. Despre acest moment politic, Corneliu Codreanu va scrie urmatoarele: “Cred ca erau peste 50.000 de oameni, cuprinsi de un entuziasm caruia nu-i putea sta nimic în cale. A vorbit profesorul Cuza. Am vorbit si eu. De altfel în toata tara era un curent nationalist asa de puternic încât ar fi putut conduce L.A.N.C. la guvernarea tarii. Treceau nefolosite, în acele zile, cele mai mari momente politice ale acestei miscari, cu care ea nu se va mai întâlni niciodata. Profesorul Cuza n-a stiut sa valorifice un mare moment tactic cu care atât de rar se întâlnesc miscarile politice. Pentru orice observator obiectiv, cunoscator al luptelor politice, soarta L.A.N.C. a fost pecetluita din acel moment”.(Pentru Legionari, p.251).

La 14 Iunie 1925, Corneliu Codreanu se casatoreste, la Focsani, cu Elena Ilinoiu. “Erau de fata intre 80-100.000 de oameni”, spune Corneliu Codreanu (Pentru Legionari, p.255).

La 10 August 1925, Corneliu Codreanu boteaza, în judetul Putna, 100 de copii cu numele Corneliu.

La 13 Septembrie 1925, Corneliu Codreanu pune piatra de temelie a Caminului Cultural Crestin din Iasi, cladit cu bratele tineretului legionar pe locul donat de inginerul Bejan (Râpa Galbena).

1926

În luna Mai 1926, Corneliu Codreanu candideaza la alegerile generale din judetul Putna.

1927

La 18 Mai 1927, Capitanul se reîntoarce în tara, dupa ce facuse o calatorie de studii la Grenoble, întovarasit de Ion I. Mota, si reîncepe reorganizarea miscarii nationaliste care era farâmitata.

La 15 Iunie 1927, Ion I. Mota îsi sustine teza în stiinte juridice la Universitatea din Grenoble, având subiectul La securité juridique dans la Societé de Nations.

La 24 Iunie 1927, se întemeiaza la Iasi, în str. Florilor 26, Legiunea Arhanghelului Mihail sub conducerea lui Corneliu Codreanu.

La 1 Iulie 1927, se cimenteaza cel dintâi legamânt al legionarilor la Focsani, Bucuresti, Cluj si Câmpulung.

La 10 Iulie 1927, se tine la Mânastirea Neamtului Congresul Conducatorilor Miscarilor Studentesti. Corneliu Codreanu, cu sprijinul lui Fanica Anastasescu, impune punctul de vedere al Legiunii Arhanghelului Mihail.

La 1 August 1927, apare nr.1 din revista bilunara “Pamântul Stramosesc”, organ al Legiunii Arhanghelului Mihail, sub conducerea lui Corneliu Z. Codreanu, având sediul la Iasi, la Caminul Cultural Crestin.

La 18 August 1927, Ion I. Mota se casatoreste cu domnisoara Iridenta Codreanu.

La 15 Septembrie 1927, Corneliu Codreanu, Ion I. Mota, Ilie Gârneata, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici publica în revista “Pamântul Stramosesc” principiile de organizare a Legiunii Arhanghelului Mihail.

Andrei C. Ionescu, fiind însarcinat de Capitan cu organizarea Legiunii Arhanghelului Mihail în Bucuresti, întemeiaza, sub conducerea lui, primul cuib legionar, în Capitala, în luna Octombrie 1927. Din acest cuib faceau parte, chiar de la întemeierea lui: Horia Sima, Ion Belgea, Iordache Nicoara, dr. Iosif Dumitriu si altii. Primele sedinte s-au tinut la Caminul studentesc Sf. Voievozi din Bucuresti.

La 15 Octombrie 1927, s-a încheiat batalia Legiunii, de o luna si jumatate, revista “Pamântul Stramosesc” având 2586 de abonati.

La 8 Noiembrie 1927, la Iasi, legionarii depun primul juramânt pentru a lupta în cadrele Legiunii Arhanghelul Mihail: Corneliu Codreanu, Ion I. Mota, Ilie Gârneata, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Hristache Solomon, Gh. Clime, Mile Lefter, Ion Banea, Victor Silaghi, Nicolae Totu, Alexandru Ventonic, Dumitru Ifrim, Pantelimon Statache, Ghita Antonescu, Emil Eremeiu, Ion Bordeianu, M. Ciobanu, Marius Pop, Misu Crisan, Popa Butnaru, Budoiu, I. Tanasache, Stefan Budici, Traian Cotiga. Acestora li se încredinteaza Sacusorul cu Pamânt.

8 Noiembrie, ziua Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril este declarata sarbatoare oficiala a Miscarii Legionare.

În Decembrie 1927 se tine, la Oradea Mare, Congresul U.N.S.C.R.

1928

La 10 Decembrie 1928, profesorul Gavanescul primeste de Corneliu Codreanu Sacusorul cu Pamânt.

1929

În zilele de 3 si 4 ianuarie 1929, în casele generalului Tarnovschi (str. Asachi nr.2 Iasi), Capitanul a tinut prima adunare a sefilor de cuib din toata tara.

La 4 ianuarie 1929, se întemeiaza Senatul Legiunii, alcatuit din: Hristache Solomon, general dr. Macridescu, general Ion Tarnovshi, Spiru Peceli, colonel Paul Cambureanu, Ion Butnaru si profesorul Traian Braileanu.

La 20 Ianuarie 1929, Capitanul tine o conferinta la Centrul Studentesc Bucuresti, vorbind despre Generatia Noua.

La 14, 15 si 16 Septembrie 1929, are loc la Mânastirea Putna, sub presedintia lui Andrei C. Ionescu, Congresul Asociatiei Studentesti Crestine “Stefan cel Mare”. Acesta este al doilea congres al studentimii române la Putna, primul fiind acela din anul 1871 organizat de Iacob Negruzzi, Mihai Eminescu si Ion Slavici. Capitanul este nasul drapelului cu zvastica al asociatiei. Capitanul tine o cuvântare în care termina cu îndrumarea: “cartea si carabina”. Profesorul Traian Braileanu rosteste o cuvântare despre problema dictaturii.

În Noiembrie 1929, Andrei C. Ionescu este ales presedinte al Centrului Studentesc Bucuresti. Spiritul legionar domina miscarea studenteasca la Bucuresti.

La 10 Decembrie 1929, se inaugureaza, în Bucuresti, Biserica studenteasca Sf. Anton (Curtea Veche). Vorbesc: preotul N. Georgescu-Edineti, duhovnicul studentimii si Andrei C. Ionescu, presedintele Centrului Studentesc Bucuresti.

La 1, 2 si 3 Decembrie 1929, are loc la Craiova Congresul U.N.S.C.R. Cu acest prilej Andrei C. Ionescu face un amanuntit istoric al miscarilor studentesti dominate de însufletirea Capitanului. Dupa congres, legionarii defileaza într-un grup compact, în uniforme si costume nationale, sub comanda lui Ion Banea.

La 15 Decembrie 1929, are loc, în târgul Beresti (jud. Covurlui), prima întrunire publica legionara organizata de Corneliu Codreanu. În zilele urmatoare, Capitanul va face marsul pe Valea Horincii, dupa Focsani, “al doilea stâlp al Miscarii Legionare”.

De la 23 la 27 Decembrie 1929, are loc Marsul de propaganda legionara al lui Corneliu Codreanu la Ludosul de Mures.

1930

La 26 Ianuarie 1930 si în zilele urmatoare are loc marsul de propaganda legionara al lui Corneliu Codreanu, în Basarabia.

La 26 Ianuarie 1930, profesorul Traian Braileanu tine o conferinta în Bucuresti cimentând ideologia Miscarii Legionare.

La 25 Martie 1930, are loc în sala Societatii Tinerimea Româna din Bucuresti întrunirea de alarma pentru stârpirea comunismului. S-au adus placarde si a fost una dintre impunatoarele manifestatiuni comandate de Corneliu Codreanu.

La 10 Aprilie 1930, au loc în Bucuresti ciocniri sângeroase între invalizii de razboi si jandarmerie sub guvernul taranist. Studentimea participa la manifestatie alaturi de invalizi, si la 11 Aprilie are loc întrunirea de protestare a studentimii de la Societatea Tinerimea Româna. Cu acest prilej, a fost arestat un grup de studenti în frunte cu dr. Gheorghe Sârbulescu. Capitanul se înscrie ca prim aparator în procesul intentat studentilor arestati.

La 12 Aprilie 1930, Capitanul convoaca în Bucuresti o întrunire a tinerimii române din toate societatile si gruparile politice, punând bazele Garzii de Fier în Capitala.

La 24 Iunie 1930, legionarii organizeaza prima cheta în Bucuresti, adunându-se suma se 31456 lei. Tot atunci se cumpara primele trompete folosite în marsul legionar din Bucovina.

În Iulie 1930, tânarul Beza împusca pe ministrul Constantin Angelescu. Corneliu Codreanu, aparând pe Beza, este arestat, pentru ca, mai târziu, Beza sa comploteze contra Capitanului.

La 20 Iulie 1930, trebuia sa se faca marsul în Basarabia hotarât de Corneliu Codreanu. Guvernul îl interzice, si Capitanul publica “Un apel si un avertisment”.

La 1, 2 si 3 Decembrie 1930, se tine, la Braila, Congresul U.N.S.C.R. Rostesc cuvântari: Ion Belgea, Traian Cotiga, Ion Banea, Andrei C. Ionescu si Ilie Gârneata.

La 8 Noiembrie 1930, se inaugureaza în Bucuresti, Calea Victoriei nr.40, primul sediu al Garzii de Fier.

1931

La 11 Ianuarie 1931, Ion Mihalache dizolva Garda de Fier. În Ianuarie 1931 Corneliu Codreanu este arestat. Legionarii întaresc lupta. Printre ei se remarca: Ion Belgea, Andrei Ionescu, Fanica Anastasescu, Iordache Nicoara, Doru Belimace, Horia Sima, Victor Chirulescu, Traian Cotiga, Nicolae Patrascu, Iancu Caranica si Virgil Radulescu.

La 27 Februarie 1931, se judeca procesul lui Corneliu Codreanu si al Garzii de Fier dupa dizolvarea hotarâta de Ion Mihalache. Acuzatii, dupa câteva zile de “deliberare”, sunt achitati.

La 6 Martie 1931, Traian Cotiga este ales presedinte al Centrului Studentesc Bucuresti.

La 26 Martie 1931, se judeca la Curtea de Apel procesul lui Corneliu Codreanu si al dizolvarii Garzii de Fier. Capitanul este achitat în unanimitate dupa 87 de zile de închisoare.

La 31 Martie 1931, se respinge apelul în procesul lui Corneliu Codreanu si cei “sase” sunt eliberati din închisoare.

La 1 Iunie 1931, se fac alegeri generale pentru Camera. Garda de Fier depune liste în 17 judete si obtine 34.000 de voturi, dar sub numele de Gruparea Corneliu Codreanu.

La 31 August 1931, se fac alegeri partiale în judetul Neamt. Corneliu Codreanu candideaza si obtine 11.300 voturi, fiind ales deputat.

La 3 Decembrie 1931, Capitanul îsi rosteste discursul de raspuns la Mesaj în Camera Deputatilor.

1932

În luna Mai 1932, Garda de Fier este dizolvata pentru a doua oara de guvernul Iorga-Argetoianu. Se fac arestari, sediile sunt sigilate, Corneliu Codreanu este împiedicat sa vorbeasca si sa se apere în Parlament.

La 17 Aprilie 1932, Ion Zelea Codreanu candideaza la alegerile partiale din judetul Tutova. Se da o lupta apriga la care participa Caratanase, Doru Belimace, Victor Silaghi, Ion Antoniu, Andrei C. Ionescu si Senatul Legiunii. Obtinând 5.600 voturi, Ion Zelea Codreanu este ales deputat.

În luna Iulie 1932, se fac alegeri generale si Corneliu Codreanu, într-o noapte, singur, hotaraste depunerea candidaturilor în 36 judete. Rezultatul: Garda de Fier obtine 70.000 voturi, ceea ce însemna 5 locuri în Parlament.

La 20 Octombrie 1932 apare în Bucuresti revista “Axa”.

Un manunchi de tineri intelectuali intra în Miscarea Legionara si din ei se vor selectiona cei mai destoinici gazetari: Mihail Polihroniade, Vladimir Dumitrescu, Vasile Marin, prof. Vasile Cristescu, precum si pictorii Basarab si Zlotescu si poetul Radu Gyr.

La 10 decembrie 1932, Corneliu Codreanu înfiinteaza prin ordin de zi gradul de comandant legionar si înainteaza în acest grad, prima promotie de legionari, pe urmatorii: Ion Banea, Ion Belgea, Ion Blanaru, preot Dumitrescu Ion, Andrei C. Ionescu, Victor Silaghi, Nicolae Totu, Traian Cotiga si Tanase Antohi.

1933

La 24 Ianuarie 1933, din ordinul Capitanului, legionarii din Bucuresti si studentii depun o cruce la Monumentul Eroului Necunoscut din Parcul Carol. Solemnitatea, facuta împotriva vointei guvernului, este însufletita de preotul Georgescu-Edineti.

La 16 Februarie 1933, Corneliu Codreanu, vorbind în parlament, ia apararea muncitorilor de la Atelierele Grivita, maltratati si omorâti de guvernul taranist.

În primele zile ale lunii Mai 1933, se alcatuieste Echipa Mortii formata din: preot Ion Dumitrescu, Nicolae Constantinescu, Sterie Ciumetti, Petre Totu, Constantin Savin, Bulhac, Constantin Popescu, Rusu Cristofor, Adochitei, Iovin, Traian Clime, Iosif Bozântan, Gogu Serafim, Isac Mihai, Papuc si Radoi. Ei strabat tara în marsuri si cântece, facând propaganda Miscarii Legionare.

Carticica sefului de cuib, ca sa se poata tipari înlaturând rigorile cenzurii, a aparut sub forma de publicatie bisaptamânala, sub titlul Fascicola Legionarului, în 4 numere, de la 9 la 21 Mai 1933.

La 10 Iulie 1933, peste 200 de legionari se aduna la Visani pentru a construi un dig care sa opreasca revarsarile de ape ale râului Buzau. Jandarmii, din ordinul lui Armand Calinescu, opresc aceasta mareata înfaptuire, maltratând si arestând pe legionari.

La 20 Iulie 1933, Corneliu Codreanu publica în ziarul “Calendarul” o scrisoare adresata primului-ministru Al. Vaida Voevod, aratând nedreptatea facuta prin împiedicarea construirii digului de la Visani.

La 4 August 1933, începe lucrul legionarilor la Casa Verde din Bucurestii Noi.

În Noiembrie 1933, Capitanul face o Declaratie la Mesaj în Camera Deputatilor.

La 23 Noiembrie 1933, studentul legionar Virgil Teodorescu este asasinat, la Constanta, de jandarmi, pe când lipea afise.

Legionarul Nita Constantin este asasinat în ziua de 28 Noiembrie 1933.

În noaptea de 9 catre 10 Decembrie 1933, I.G. Duca dizolva Garda de Fier si agentii politiei devasteaza sediile Miscarii Legionare, fac arestari si maltrateaza pe legionari: Garda de Fier depusese candidaturi în toate judetele, dar prin aceasta dizolvare era împiedicata de a se prezenta la alegerile generale fixate pentru 20 Decembrie 1933.

Legionarul Nicolae Balanoiu este asasinat de politie, din ordinul liberalilor, la 9 Decembrie 1933.

Numerosi legionari sunt arestati si încarcerati la închisoarea Jilava. Arestari numeroase se fac în toata tara si ele vor continua si în primele luni ale anului urmator.

La 23 Decembrie 1933, apare numarul 24 din revista “Axa” si ultimul, tiparit împotriva vointei guvernului si în care se facea o ancheta printre scriitori asupra dizolvarii Garzii de Fier. Numarul acesta a fost tiparit prin îngrijirea lui Ion Belgea, Fanica Anastasescu si Nicolae Andries, care sunt arestati la începutul lunii Februarie 1934, dimpreuna cu dr. Nicolae Rosu care este dat în judecata pentru colaborare la acest numar.

În ziarul “Cuvântul”, de la 24 Decembrie 1933, apare Memoriul a 39 de legionari detinuti la Jilava si care, din ziua de 21 Decembrie, se aflau în greva foamei. Tot în acest numar apare scrisoarea lui Corneliu Codreanu Un cuvânt în chestiunea dizolvarii Garzii de Fier, în care I.G. Duca, Nicolae Titulescu, Victor Iamandi, generalul Dumitrescu – comandantul jandarmilor – si Cristescu – directorul Sigurantei – sunt facuti responsabili de arestarea si omorârea legionarilor.

În seara zilei de 29 Decembrie 1933, pe peronul garii Sinaia, legionarii Nicolae Constantinescu, Ion Caranica si Doru Belimace împusca pe primul-ministru I.G. Duca, pedepsind astfel pe autorul material al dizolvarii Garzii de Fier si al asasinarii legionarilor.

La 29 Decembrie 1933, seara, a fost asasinat de politia din Bucuresti si legionarul Sterie Ciumetti din ordinul lui Victor Iamandi.

1934

Legionarul Gheorghe Negrea este asasinat, în ziua de 12 Ianuarie 1934, pentru credinta în opera Capitanului.

La 2 Ianuarie 1934, profesorul Nae Ionescu este arestat la Sinaia, dat în judecata si tinut arestat pana la 7 Februarie 1934 când este pus în libertate, dar în seara aceleiasi zile este rearestat si mentinut la Consiliul de Razboi pâna la 15 Martie 1934.

La 5 Aprilie 1934, se termina judecarea procesului pedepsirii lui I.G. Duca. Tribunalul militar condamna pe Nicadori la munca silnica pe viata. Totodata erau dati în judecata Emil Siancu, aparatorul motilor. Se da un verdict de achitare.

La 25 Noiembrie 1934, reapare “Cuvântul Studentesc” legionar, presedinte al U.N.S.C.R fiind Traian Cotiga si presedinte al C.S.B. Gheorghe Furdui.

Prin circulara de la 1 Decembrie 1934, Capitanul proclama ziua de 10 decembrie ziua suferintei legionare.

La 17 decembrie 1934, are loc Congresul Fascist de la Montreux (Elvetia). Ion I. Mota propune o motiune în chestiunea evreiasca si congresul, în unanimitate, hotaraste sa combata actiunea distructiva a evreilor. Tot în aceeasi zi, la îndemnul lui N. Titulescu, politia elvetiana aresteaza pe Ion Mota si îi perchezitioneaza locuinta. Ion I. Mota trimite o scrisoare lui N. Titulescu în care îl acuza de aceasta tradare si încheie astfel:” România de mâine, a noastra, a tinerilor, care se va înstapâni cu siguranta, si în curând, va sti sa spele toate aceste ofense de pe obrazul tarii”.

1935

La 1 Ianuarie 1935, Capitanul semneaza circulara catre legionarii din întreaga tara, facând bilantul anului precedent: 18.000 de arestari, cu 18.000 de case calcate de barbari si umplute de sânge nevinovat; 300 de bolnavi în închisori, 16 morti si 3 înmormântati de vii sub pamânt, si încheie astfel:” Înainte, dragi legionari! Fiti mândri de tot ce-a fost în anul acesta greu si pasiti cu nesfârsita încredere în anul care vine”.

În Aprilie 1935, se întemeiaza “Asociatia Generatiei Miscarii Studentesti de la 1922″ sub presedintia lui Ion I. Mota.

În Aprilie 1935, generalul Gh. Cantacuzino tipareste un manifest în limbile româna si franceza în care arata ca, desi nascut si crescut în Franta, nu vede alta solutie decât a unei întelegeri între Germania, Italia si Franta care sa se împotriveasca actiunii iudeo-francmasonice a Societatii Natiunilor.

În zilele de 17 si 19 Aprilie 1935, are loc la Craiova Congresul Studentilor Români Crestini, presedinte fiind Traian Cotiga. Ion I. Mota este proclamat presedinte al U.N.S.C.R.

La 31 Mai 1935, moare pe câmpul de onoare al Miscarii Legionare Hristache Solomon.

La 5 Iunie 1935, Corneliu Codreanu înfiinteaza Partidul Totul pentru Tara.

În Tabara de munca de la Dragasani legionarii au lucrat de la 13 Iunie, pâna la 14 August 1935, fabricând 100.000 de caramizi destinate zidirii catedralei din acel oras.

Din Iunie pâna în Octombrie 1935, legionarii din Giurgiu si-au construit cladirea destinata sediului Miscarii Legionare.

De la 30 Iunie pâna la 15 Septembrie 1935, legionarii au lucrat caramizi si au cladit Mânastirea Izbuc (jud. Bihor).

De la 1 Iulie pana la 16 Septembrie 1935, legionarii au lucrat la Buga (jud. Lapusna) la temelia unei mânastiri.

La Aciliu (jud. Sibiu), de la 1 Iulie pana la 10 Octombrie 1935, legionarii au cladit o biserica.

Tabara de la Carmen Sylva a fost cea mai mare tabara de munca a anului 1935. Acolo au lucrat, de la 5 Iulie pâna la 10 Septembrie, 800 de legionari în prezenta Capitanului, construind 7 cabane, 1 kilometru de sosea, terase, drum de automobile, 3 fântâni, au consolidat malurile, au facut canale pentru scurgerea apelor, ziduri, turnuri etc.

De la 8 Iulie pâna la 15 Septembrie 1935, legionarii construiesc un drum prin stânca la Mânastirea Arnota, locul de odihna al voievodului Matei Basarab. În acest timp au lucrat 242 de legionari.

În comuna Laz (jud. Alba), de la 15 Iulie la 19 Octombrie 1935, legionarii au construit o minunata casa culturala.

De la 8 Iulie la 8 Septembrie 1935, legionarii au lucrat caramizi pentru construirea unei biserici în comuna Marca (jud. Salaj).

De la 8 Iulie pâna la 6 Octombrie 1935, legionarii au lucrat 100.000 de caramizi pentru a zidi o biserica în comuna Valea Mare (jud. Balti).

În comuna Ineu (jud. Arad), de la 18 Iulie pana la 14 Septembrie 1935, legionarii au lucrat, într-o tabara, 100.000 de caramizi destinate construirii unei scoli în anii urmatori.

În Tabara de munca Iancu Flondor (jud. Storojinet) legionarii au lucrat caramizi, pentru Casa Legionara, de la 1 August pana la 30 Septembrie 1935.

De la 12 August pana la 6 Octombrie 1935, în Nicoresti (jud. Tecuci) legionarii au lucrat 30.000 de caramizi pentru Casa Legionara.

De la 9 la 26 August 1935, legionarii au lucrat la pietruirea curtii bisericii si la repararea bisericii din Baciu (jud. Brasov).

La 17 August 1935, grupul legionar Busteni ridica o cruce pentru pomenirea primului legionar asasinat în lupta legionara: Virgil Teodorescu.

În Septembrie 1935, începe la Cluj construirea Caminului Ardealul tânar legionar. Initiativa acestei constructii a fost luata de comandantul legionar Ion Banea. Pentru construirea caminului s-au organizat 4 tabere: la Chintau, unde de la 18 Iunie pâna la 1 Septembrie 1935, s-au lucrat 130.000 de caramizi; iar de la 17 Iunie 1936, înca 30.000 de caramizi; la Baciu, în lunile Iulie si August 1935, s-au lucrat 100 metri cubi de piatra pentru temelie; la Sutor, în lunile Ianuarie si Februarie 1936, s-au taiat lemnele; la Dorobanti s-a lucrat în 1935 si 1936. În aceste tabere au lucrat 800 legionari. La 6 Noiembrie 1936, s-a facut sfintirea primei constructii si de la aceasta data caminul este locuit de 25 legionari.

De la 16 Septembrie pâna la 4 Octombrie 1935, legionarii au construit sase diguri ca sa împiedice revarsarea apelor Oltului asupra avutului Mânastirii Mamu (jud. Vâlcea).

La 29 Septembrie 1935, Corneliu Codreanu da prima circulara pentru comertul legionar catre sefii de judet, fixând normele de organizare.

La 4 Octombrie 1935, în urma propunerii lui Victor Iamandi, ministru al cultelor în vremea aceea, Sfântul Sinod, cu îndemnul patriarhului de pomina Miron Cristea, trimite o adresa catre toate eparhiile din tara prin care interzice munca legionarilor pentru biserici. La 2 Decembrie 1935, generalul Gheorghe Cantacuzino, seful Partidului Totul pentru Tara, raspunde printr-un manifest, în termeni categorici, ofensatoarei atitudini a lui Miron Cristea.

La 2 Noiembrie 1935, Capitanul da o circulara în care lauda si încurajeaza actiunea lui Horia Sima la Timisoara.

Prin ordinul de la 11 Noiembrie 1935, Capitanul hotaraste Controlul Legionar. Controlul avea ca scop pazirea moralitatii si a corectitudinii legionarilor. “Controlul, spune ordinul pomenit, se va face cu mare amanuntime, cu mare constiinciozitate si cu mare severitate. Aici nu exista nici toleranta si nici mila”.

La 14 Noiembrie 1935, Capitanul inaugureaza Cooperativa Legionara din Bucuresti. Fanica Anastasescu este numit administrator si Emil Eremeiu director.

La 5 Decembrie 1935, dupa înfiintarea Controlului Legionar, Capitanul semneaza urmatorul ordin: “Fanica Anastasescu, în baza ordinului din 11 Noiembrie, denumit Controlul Legionar, vei face un control urmatorilor: Traian Cotiga, fost presedinte al Uniunii; Gheorghe Furdui, presedinte al Centrului; Administratia ziarului “Cuvântul Studentesc”; Bostina Vasile, cercul Covurlui”. Fanica Anastasescu fusese însarcinat de Capitan cu Controlul Legionar.

La 6 Decembrie 1935 Capitanul pleaca la Carmen Sylva si începe redactarea cartii PENTRU LEGIONARI.

1936

În Martie 1936, Ion I. Mota face sa apara culegerea lui de articole în cartea Cranii de lemn (Editura Totul pentru Tara).

La 22 Martie 1936, legionarii ridica o troita la Oltet (jud. Fagaras).

La 3, 4 si 5 Aprilie se tine, la Târgu Mures, Congresul U.N.S.C.R. Au loc mari manifestatiuni populare antisemite si conflicte cu jandarmeria. Este ultimul congres al studentilor români. Celelalte n-au fost îngaduite de guverne.

La 18 si 19 Aprilie 1936, se tine la Bucuresti Congresul Fostilor Conducatori din Miscarile Studentesti din Asociatia Generatiei Miscarilor Studentesti de la 1922, sub presedintia lui Ion I. Mota, membri în comitet fiind alesi: Radu Budisteanu, inginer Ion Fotiade, Gh. Furdui, Ion Banea, dr. Nicolae Rosu, dr. Ion Istrate, iar secretari: Fanica Anastasescu si profesor Sima Simulescu.

La 22 Aprilie 1936, Capitanul se reîntoarce de la Carmen Sylva dupa ce terminase de scris cartea Pentru Legionari.

La 1 Mai 1936, se deschide Tabara legionara profesor Traian Braileanu de la Radauti, care construieste biserica Arhanghelul Mihail.

Prin circulara de la 30 Mai 1936, Capitanul înfiereaza politica externa de tradare a lui N. Titulescu.

Legionarul Gheorghe Gligor este asasinat de comunisti la Cernauti în luna August 1936.

La 5 Septembrie 1936, Muncitorimea Legionara si numeste pe inginerul Gheorghe Clime, comandant al Bunei Vestiri, sef al Muncitorimii Legionare din întreaga tara.

La 25 Octombrie 1936, se sfinteste, la Azuga, troita lucrata de muncitori.

La 5 Noiembrie 1936, Capitanul trimite un Memoriu fostului rege Carol al II-lea, în care spunea: “Cerem ca M.V. sa pretinda tuturor celor ce conduc sau îsi manifesta pareri cu privire la politica externa a României sa declare ca raspund cu capul pentru directivele pe care si le însusesc”.

La 6 Noiembrie 1936, se întemeiaza Asociatia Prietenii Legionarilor.

La 22 Noiembrie 1936, Ion I. Mota trimite cele doua scrisori parintilor lui si lui Corneliu Codreanu, care sunt totodata si testamentul sau.

La 24 Noiembrie 1936, Ion I. Mota, Vasile Marin, generalul Gh. Cantacuzino, Gh. Clime, preot Dumitrescu Borsa, Neculai Totu, Banica Dobre si Alexandru Cantacuzino pleaca în Spania ca luptatori legionari pe frontul generalului Franco.

La 6 Decembrie 1936, Capitanul întemeiaza ordinul Buna Vestire si numeste comandanti ai Bunei Vestiri pe: Ion I. Mota, ing. Gh. Clime, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneata, Mile Lefter si Ion Blanaru.

La 10 Decembrie 1936, se savârseste unirea dintre muncitori si studenti în duhul Capitanului.

1937

La 1 Ianuarie 1937, Ion I. Mota, pe când se afla pe frontul spaniol, este numit de Capitan vicepresedinte al Partidului Totul pentru Tara.

La 13 Ianuarie 1937, marea jertfa legionara se înscrie în istorie prin moartea eroica a lui Ion I. Mota si Vasile Marin pe frontul nationalist din Spania, la Majadahonda.

La 10 Ianuarie 1937, profesorul Nae Ionescu deschide la biserica Sfântul Anton din Bucuresti un ciclu de conferinte vorbind despre Stiinta si Credinta.

La 13 Ianuarie 1937, Capitanul înainteaza la gradul de comandanti ai Bunei Vestiri pe Constantin Nicolae, Doru Belimace si Ion Caranica.

La 1 Februarie 1937, încep sapaturile la Casa Verde din Bucuresti pentru mormântul lui Ion I. Mota si Vasile Marin. Capitanul desfunda pamântul dând primul târnacop.

La 12 Februarie 1937, Capitanul formuleaza juramântul gradelor legionare.

La 13 Februarie 1937, se face înmormântarea eroilor luptatori în Spania, Ion I. Mota si Vasile Marin, în Mausoleul de la Casa Verde din Bucuresti.

La 22 Februarie 1937, apare în Bucuresti ziarul “Buna Vestire”.

La 26 Februarie 1937, Consiliul de Ministri desfiinteaza cantinele si caminele studentesti din toate centrele universitare. Aceasta infamie a fost savârsita în urma cererii lui Stefanescu-Goanga si Gabriel Marinescu si se îndrepta, cu deosebire, împotriva legionarilor.

În Februarie 1937, generalul Franco decoreaza post-mortem cu “Crucea de Razboi” pe Ion I. Mota si Vasile Marin. De asemenea, cei sapte legionari care s-au luptat eroic pe frontul spaniol nationalist sunt decorati cu “Crucea Rosie”.

La 1 Martie 1937, rectorul Universitatii din Iasi, Traian Bratu este atacat si ranit de trei necunoscuti. La 2 Martie, Capitanul da un comunicat în care arata ca “Miscarea Legionara nu are nici o legatura cu incidentul penibil în care Traian Bratu a fost ranit”.

La 2 Martie 1937, guvernul Gh. Tatarascu hotaraste închiderea tuturor Universitatilor din tara. Masura neîndreptatita era luata, evident, împotriva studentimii legionare.

La 27 Martie 1937, a început la Consiliul de Razboi din Bucuresti judecarea studentilor legionari: Viorel Trifa, Virgil Radulescu, Vasile Popescu, Iordache Spânu, Socariciu Ieremia, Stefanescu Leon si Ghiocel Dumitru care sechestrasera si pedepsisera pe un vinovat al Miscarii. Acuzatii sunt condamnati la închisoare (2 Aprilie).

La 15 Aprilie 1937, la Consiliul de Razboi din Bucuresti, începe procesul judecarii Decemvirilor care, în ziua de 16 Iulie 1936, au împuscat pe tradatorul Mihail Stelescu. La 27 Aprilie 1937, Caratanase Ion, Bozântan Iosif, Curca Stefan, Pele Ion, State Grigore Ion, Atanasiu Ion, Bogdan Gavrila si Vlad Radu sunt condamnati la munca silnica pe viata, iar Georgescu Stefan si Trandafir Ion la 10 ani munca silnica.

La 25 Aprilie 1937, Capitanul ordona sa se faca un împrumut pentru acoperirea cheltuielilor constructiei sediului legionar. Se strânge suma de 2.300.000 lei.

La 17 Mai 1937, se da sentinta în procesul intentat legionarilor care au condus Congresul Studentesc de la Târgu Mures. Alexandru Cantacuzino, dr. Paul Craja, Stefan Georgescu, Gheorghe Furdui, Ioras Teodor, Crudu si Pârvulescu sunt condamnati: primii doi la un an de închisoare, ceilalti la un an si 6 luni.

În luna Iunie 1937, a murit savantul, profesor de drept roman de la Universitatea din Cluj, I.C. Catuneanu.

La 14 Iunie 1937, s-au facut primele sapaturi pentru constructia noului sediu legionar din Bucuresti.

La 6 Iulie 1937, se înfiinteaza Tabara legionara de la Câmpina, care se desfiinteaza, la 11 Iulie, în urma terorii autoritatilor. La 27 Iulie 1937, Prefectura judetului Prahova trimite un ordin confidential fabricilor de postav, bere, sticlarie si ciment din Azuga, în care cere îndepartarea din serviciu a 36 de muncitori legionari. Astfel se lua pâinea muncitorilor pentru credinta lor legionara.

La 18 August 1937, începe la Craiova, la Tribunalul Militar, procesul celor 10 studenti legionari din Cernauti care aplicasera o corectiune unui profanator al mormintelor lui Ion I. Mota si Vasile Marin. Procesul se amâna pentru 22 Septembrie.

ÎNCURAJAREA BIOLOGIEI LEGIONARE. Prin circulara de la 18 August 1937, Capitanul spune: “as dori ca în mijlocul natiei românesti sa se formeze familii-cetati legionare. Pentru aceasta voiesc sa încurajez casatoriile legionarilor cu legionare, având la baza însotirii nu singura apreciere a frumusetilor fizice, ci mai ales pe aceea a stralucitoarelor însusiri sufletesti legionare.

Familiile-cetati legionare:

1.Vor fi adevarate centre de rezistenta în mijlocul natiunii.

2.Din ele se vor naste eroi pentru neam”.

La 12 Septembrie 1937, sectiunea Miscarii Legionare din judetul Muscel, condusa de Puiu Gârniceanu, executa un mars la Topoloveni.

La 13 Septembrie 1937, Corneliu Codreanu înfiinteaza Batalia Comertului Legionar. La 15 Septembrie 1937, Capitanul deschide Batalia fierului vechi.

Sâmbata 25 si Duminica 26 Septembrie 1937 au fost zile de sarbatoare pentru legionari, caci atunci a fost cinstita munca de construire a Casei Verzi din Bucuresti. Tot atunci se organizeaza o expozitie a presei legionare, si statistici elocvente, din care desprindem: pâna la aceasta data jertfa legionara a însemnat 1851 ani, 11 luni si 23 zile de închisoare.

La 28 Septembrie 1937, Capitanul trimite telegrame lui Benito Mussolini si Adolf Hitler în care saluta întâlnirea istorica dintre cei doi conducatori ai poporului italian si german.

La 3 Octombrie 1937, Capitanul inaugureaza Consumul Legionar Obor.

La 9 Octombrie 1937, a murit generalul Gheorghe Cantacuzino-Granicerul.

La 12 Octombrie 1937, inginerul Gh. Clime, comandant al Bunei Vestiri, este proclamat sef al Partidului Totul pentru Tara.

La 24 Octombrie 1937, Capitanul inaugureaza Pensiunea legionara din Predeal.

La sfârsitul lunii Octombrie 1937, se tin mari întruniri legionare în judetele Constanta, Caliacra si Tulcea si în alte parti ale tarii.

La 1 Noiembrie 1937, se inaugureaza Restaurantul legionar din bulevardul Basarab.

La 7 Noiembrie 1937, Capitanul deschide restaurantul legionar al muncitorilor din cartierul Grivita.

La 11 Noiembrie 1937, Capitanul deschide campania electorala.

La 11 Noiembrie 1937, Capitanul propune, si Senatul Legiunii coopteaza pe urmatorii noi senatori legionari: profesorul Corneliu Sumuleanu, col. Vasile Piperescu, dr. I. Pantelimon, col. St. Zavoianu, farmacist Aristotel Gheorghiu, preot Duminica Ionescu, col. înv. V. Diaconescu.

La 22 Noiembrie 1937, se deschide restaurantul legionar din bulevardul Elisabeta.

Cei 10 legionari din Cernauti sunt achitati la 24 Noiembrie 1937.

Prin Circulara nr.112 din Noiembrie 1937 Capitanul fixeaza lista definitiva a candidaturilor pentru alegerile pentru Camera si o da publicitatii. S-au depus candidaturi în 72 de judete.

La 26 Noiembrie 1937, Partidul Totul pentru Tara anunta depunerea candidaturilor pentru alegerile de la Senat în 72 de judete (completata la 2 Decembrie).

La 30 Noiembrie 1937, Capitanul face declaratii politice ziaristilor. Presa din ziua aceea le publica si din ele extragem urmatoarele: “Eu sunt contra marilor democratii ale Occidentului, eu sunt contra Micii Întelegeri, eu sunt contra Întelegerii Balcanice, si n-am nici un atasament pentru Societatea Natiunilor, în care nu cred. Eu sunt pentru politica externa a României alaturi de Roma si Berlin, alaturi de statele revolutiilor nationale. În contra bolsevismului. În 48 de ore dupa biruinta Miscarii Legionare, România va avea o alianta cu Roma si Berlinul, intrând astfel în linia misiunii sale istorice în lume”.

La 10 Decembrie 1937, Capitanul inaugureaza primul magazin de stofe si manufactura legionar din Capitala.

La 3 Decembrie 1937, Batalionul comertului legionar începe batalia în Moldova.

La 15 Decembrie 1937, moare profesorul legionar Corneliu Sumuleanu.

La 9 Decembrie 1937, începe marsul legionar de propaganda în Bucovina. La întrunirea de la Suceava, din aceeasi zi, vorbesc: protoereul Ion Mota, Ion Z. Codreanu, Vasile Iasinschi si Alexandru Constant.

La 14 Decembrie 1937, este asasinat, în lupta electorala, legionarul Mihai Turcanu.

La 20 Decembrie 1937, se fac alegeri generale pentru Parlament, sub guvernul liberal al lui Gh. Tatarascu. Rezultatele oficiale ne arata ca Partidul Liberal, în cartel cu vaidistii si iorghistii, a întrunit 1.103.353 voturi. S-a ajuns insa la acest rezultat fictiv, prin teroarea dezlantuita de jandarmerie, prin furtul urnelor, si chiar prin falsificarea cifrelor. Partidul taranesc întruneste 626.612 voturi. Partidul Totul pentru Tara 478.378 voturi. Reiese deci ca guvernul n-a obtinut 40% de voturi, ci numai 35,92%. Dupa repartizarea oficiala, Partidul Totul pentru Tara trebuia sa obtina 66 mandate în Parlament. În Bucuresti, cartelul guvernamental obtine 24313 voturi, iar Partidul Totul pentru Tara 14401, asezându-se pe locul al doilea. Deoarece participarea Miscarii Legionare în alegeri a însemnat un mare succes, raportul dintre partide s-a sfarâmat si totodata echilibrul electoral dintre guvern si tara s-a prabusit. Din aceasta pricina, guvernul liberal, la 28 Decembrie, demisioneaza si, tot atunci, Octavian Goga este însarcinat cu formarea noului guvern, A.C. Cuza tragând de pulpana lui pe Armand Calinescu ca ministru de interne. În ajunul anului nou guvernul Goga dizolva corpurile legiuitoare chiar înainte de a se fi constituit.

1938

La 13 Ianuarie 1938, prin ordinul Capitanului, se înfiinteaza Corpul legionar Mota-Marin. Deviza acestui corp este: “gata de moarte” si din el nu pot face decât maximum 10.000 de legionari.

La 18 ianuarie 1938, se hotarasc, prin decret regal, alegeri pentru Camera pe ziua de 2 Martie, Senat, la 4 Martie si convocarea noului Parlament la 10 Martie. Partidul Totul pentru Tara, împiedicat sa-si depuna lista la început, obtine locul al 5-lea pe buletinul de vot, dupa ce se anulasera primele depuneri. Popularitatea imensa a Miscarii Legionare anuleaza hotarârea de a se face alegeri.

Prin Circulara nr. 128, de la 28 Ianuarie 1938, Capitanul fixeaza normele de alcatuire ale comisiilor de studii pentru viitorul stat legionar.

În Ianuarie 1938, Virgilio Gayda publica o convorbire cu Corneliu Codreanu în ziarul “Giornale d’Italia”.

Ziarul italian “Il Messaggero” publica, tot în vremea aceea, o convorbire a trimisului sau special Francesco Maratea cu Corneliu Codreanu.

La începutul lunii Februarie 1938, cei mai destoinici legionari cutreiera tara si fac o intensa propaganda electorala pentru alegerile fixate la 2 Martie 1938.

La 1 Februarie 1938, se judeca la Brasov procesul celor 6 studenti acuzati de ranirea rectorului Traian Bratu. Studentii sunt achitati.

La 4 Februarie 1938, Capitanul constituie Corpul legionar al fostilor militari.

La 6 Februarie 1938, bandele electorale cuziste împusca pe legionarii Mija Dumitru si Florian St. Popescu în satul Maineasa (jud. Ilfov).

La 9 Februarie 1938, Capitanul, vazând pornirile ucigase ale guvernarii A.C. Cuza-Octavian Goga, hotaraste retragerea Miscarii Legionare din propaganda electorala.

La 12 Februarie 1938, regele Carol al II-lea, înfrânt de Miscarea Legionara, încearca o lovitura de stat, cerând demisia guvernului Octavian Goga, anulând Constitutia, amânând alegerile si suspendând activitatea organizatiilor politice. Guvernul crimelor si tradarii se constituie sub presedintia patriarhului Miron Cristea si Armand Calinescu ca ministru de interne. Lovitura de stat era vadit îndreptata împotriva Miscarii Legionare. Între rege si tara, conflictul era iremediabil.

Prin Circulara 148, de la 21 Februarie 1938, Capitanul, în fata noilor împrejurari politice, hotaraste autodizolvarea Partidului Totul pentru Tara. Miscarea Legionara, însa, îsi urma cursul firesc, Capitanul având grija, din timp, sa dea indicatii pentru viitorul comandament.

La 22 Februarie 1938, Capitanul trimite o scrisoare ministrilor din guvernul prezidat de Miron Cristea în care le spune ca prin lovitura de stat se intentioneaza asasinarea tineretului si înfrângerea libertatii si demnitatii poporului român care astfel este împiedicat sa-si hotarasca singur destinul în lume.

La 5 Martie 1938, guvernul prigoanei suspenda din învatamânt multi profesori si învatatori, cu deosebire din Transilvania. Printre ei se afla si Horia Sima, profesor la liceul din Lugoj.

La 30 martie 1938, N. Iorga, primind o scrisoare de la Corneliu Codreanu, se adreseaza Parchetului pentru a deschide actiune publica de ultragiu. Corneliu Codreanu, în aceasta scrisoare, îl învinovateste pe N. Iorga de necinste sufleteasca si de jignire a tineretului. Scrisoarea avea un caracter particular. Aici îsi afla obârsia procesul Capitanului. Autorul moral al asasinarii: N. Iorga.

În prima jumatate a lunii Aprilie 1938, bandele lui Armand Calinecu fac descinderi la toate sediile Miscarii Legionare din Capitala si provincie. Se confisca arhivele. Se falsifica anumite acte si se dau publicitatii. Societatile de stat si particulare sunt obligate sa concedieze pe functionarii si lucratorii legionari. Într-o singura zi, S.T.B. concediaza 13 functionari legionari. Ziarul “Curentul” face o intensa publicitate prigoanei, dupa ce, la 21 si 23 Martie, publicase doua reportaje cu fotografii în care recomanda Insula Serpilor ca lagar si loc de tortura pentru legionari.

La 13 Aprilie 1938, ziarele “Cuvântul” si “Buna Vestire” au fost suprimate de guvern.

La 17 Aprilie 1938, Capitanul este arestat în Bucuresti.

La 19 Aprilie 1938, Capitanul este condamnat la 6 luni închisoare, maximum de pedeapsa, în procesul intentat de N. Iorga.

În zilele urmatoare, guvernul lui Armand Calinescu publica numeroase legi si regulamente pentru prigonirea Miscarii Legionare.

În a doua jumatate a lunii Aprilie 1938, se fac sute si mii de arestari printre legionari. Ziarele de la 29 Aprilie anunta: “Peste 300 de arestati vor fi judecati în timp de trei zile”. O grindina de calomnii si insulte cadea asupra Miscarii Legionare. Documente false, acte masluite, tind sa justifice aceste calomnii. Dar nu mai putin prin aceasta imensa publicitate se dovedeste ca Miscarea Legionara era stapâna de fapt a spiritului tarii, fiind organizata în toate categoriile sociale.

La sfârsitul lunii Aprilie 1938, are loc în Bucuresti în str. Oltarului nr. 3, o întrunire a legionarilor scapati de sub urmarirea politiei si nearestati, sub conducerea lui Ion Belgea.

La aceasta întrunire participa: Horia Sima, evadat din domiciliul fortat din Lugoj, Radu Mironovici, Nicoleta Nicolescu, Iordache Nicoara, Victor Dragomirescu, Andrei C. Ionescu, Titi Cristescu, Valeriu Cârdu, Ion Antoniu, Stanicel Stelian, Ion Victor Vojen, N. Horodniceanu, Lucia Trandafir. S-a hotarât intensificarea actiunii legionare în timpul prigoanei.

La 13 Mai 1938, se judeca la Craiova procesul celor 49 studenti acuzati de “dezordine” de la 14 August 1934. Numerosi legionari sunt internati în lagare.

Bartolomeu Livezeanu si Laurian Talnaru scapa de sub urmarire, reorganizeaza Miscarea Legionara, dar sunt arestati la 10 Mai 1938.

În prima jumatate a lunii Mai 1938, toate tribunalele militare din tara judeca procesele legionarilor. Sunt zeci si sute de condamnari, chiar si elevi de scoala sunt bagati în închisoare. Parintii sunt amenintati cu moartea, rudele de asemenea.

La 23 Mai 1938, începe, la Consiliul de Razboi al Corpului II Armata din Bucuresti, Judecarea celui mai mare proces politic din istoria românilor: Procesul Capitanului.

Procesul se judeca zi si noapte, Corneliu Codreanu demascând sinistra infamie a acestei înscenari. Dar Capitanul este împiedicat sa se apere, când el trebuia sa fie acuzatorul regelui Carol al II-lea si al lui Armand Calinescu.

Avocatii apararii sunt împiedicati sa-si spuna cuvântul; martorii sa depuna pentru Capitan. În noaptea de 26 spre 27 Mai 1938, la ora 3 si jumatate, Capitanul este condamnat la 10 ani munca silnica, 6 luni degradare civila, 5000 lei amenda, 2000 lei cheltuieli de judecata. Iudeo-francmasoneria, prin hotarârea criminala a regelui Carol al II-lea si Armand Calinescu triumfase. Dar Miscarea Legionara îsi spusese verdictul: “Un fir de par de se va clinti din capul Capitanului, zece veacuri va hui istoria de blestemul neamului”.

Si asa se întâmpla.

În noaptea de 7 spre 8 Mai 1938, profesorul Nae Ionescu, director al ziarului “Cuvântul”, este arestat la locuinta lui din Bucuresti si dus chiar atunci în lagarul de la Miercurea Ciucului. Profesorul Nae Ionescu va sta în lagarul de la Miercurea Ciucului pâna la 16 Noiembrie 1938, si fiind bolnav este transportat la Spitalul Militar din Brasov.

La 18 Iunie 1938, Alexandru Cantacuzino si profesorul Vasile Cristescu, pe când erau transportati sub escorta militara de la lagarul din Miercurea Ciucului la închisoarea Jilava, în vederea judecarii procesului, evadeaza si se ascund la Brasov si Râsnov, contribuind apoi la conducerea Miscarii Legionare.

La 25 Iunie 1938, începe la Tribunalul Militar al Corpului II Armata din Bucuresti judecarea fruntasilor Miscarii Legionare. În dimineata de 1 Iulie 1938 se da sentinta: Alexandru Cantacuzino si profesorul Vasile Cristescu la 9 ani închisoare; Gh. Clime, Alexandru Cristian Tell, Gheorghe Istrate, Mihail Polihroniade, dr. Paul Craja, Traian Cotiga, Sima Simulescu, Virgil Ionescu, Banica Dobre, Gheorghe Furdui, dr. Serban Milcoveanu, Nicolae Totu si Radu Budisteanu la 7 ani închisoare; Gheorghe Apostolescu, Eugen Ionica si Serafim Aurel la 5 ani închisoare; preotul N. Georgescu-Edineti la 1 an închisoare.

La 19 Iunie 1938, la ora 12 si jumatate noaptea, Capitanul a fost ridicat de la închisoarea Jilava si transportat la închisoarea Doftana.

La 15 Septembrie 1938, Capitanul încredinteaza Sacusorul cu Pamânt, adunat din locurile marilor batalii ale istoriei, comandantului închisorii Doftana, care-si ia angajamentul sa i-l restituie când vremurile tulburi se vor limpezi.

La 20 Noiembrie 1938, apare “Curierul Legionar”, împotriva vointei acelor care dezlantuisera prigoana. “Curierul” se tiparea în tipografia organizata, fara stirea politiei, de Titi Cristescu. Se dau stiri politice importante si date privitoare la suferintele legionarilor.

La 26 Noiembrie 1938, generalul Ion Antonescu, fiind comandant al Corpului III Armata, trimite o întâmpinare energica ministrului apararii nationale în care arata ca legionarii detinuti în închisoarea Chisinau sunt tinuti în regim inuman, de carcera si mizerie. Totodata, generalul Antonescu, din proprie initiativa, ia o serie de masuri de îmbunatatire. În urma acestui raport, generalul Ion Antonescu a suferit prigoana, închisoarea, amenintarea cu moartea.

La 28 Noiembrie 1938, Stefanescu-Goanga, rectorul Universitatii din Cluj, este împuscat de trei studenti. În timpul noptii, caminele sunt devastate de politie si se fac numeroase arestari printre studenti si studente. La 29 Noiembrie, este arestat avocatul Nicolae Fagadaru. În alte orase din tara se fac, de asemenea, numeroase arestari. Cu deosebire la Cernauti. Inspectorul jandarmeriei, generalul Bengliu, da un ordin prin care hotaraste ca legionarii sa fie împuscati fara somatie. Si într-adevar, legionarii Nicolae Fagadaru, Bica Anania si Petre Andrei sunt împuscati de jandarmi (8 decembrie).

În noaptea de 29 spre 30 Noiembrie 1938, bandele lui Armand Calinescu si Gavrila Marinescu îl asasineaza miseleste pe Corneliu Codreanu, dimpreuna cu Nicadorii: Ion Caranica, Nicolae Constantinescu si Doru Belimace, si totodata pe Decemvirii: Ion Trandafir, Iosif Bozântan, Ion Atanasiu, Stefan Georgescu, Radu Vlad, Ion State, Gavrila Bogdan, Ion Caratanase, Ion Pele si Stefan Curca. Apoi îi îngroapa la închisoarea Jilava, turnând peste ei acid sulfuric si punând deasupra o placa imensa de beton.

În ziua de 30 Noiembrie se da publicitatii urmatorul comunicat:” Întrucât generalul Antonescu Ion, prin acte oficiale, a depasit cadrul atributiilor sale legale, manifestând atitudini cu caracter politic neîngaduit, i s-a luat comanda Corpului III Armata, pe ziua de 29 Noiembrie”.

Generalul Ion Antonescu era prigonit pentru atitudinea lui curajoasa de întelegere a Miscarii Legionare.

La 17 Decembrie 1938, Tribunalul Militar din Cernauti condamna pe Lututovici Leonida si Stanescu Mihai la munca silnica pe viata; pe Rahmistriuc Alexandru si Zuz la 25 ani; pe Danciu Agenor la 15 ani; pe Cohut Ion la 3 ani; pe Exner Frideric la 2 ani. Ei sunt aceia care ranisera pe lt. Col. Cristescu, zbirul legionarilor.

La 3 Decembrie 1938, politia, fiind informata printr-un denunt anonim ca Comandamentul Miscarii Legionare s-ar afla la locuinta batrânului Dinca Cristescu, face o descindere unde nu gaseste nimic. Cercetând la alte proprietati ale batrânului, gaseste, din întâmplare, în comuna Colentina, tipografia Miscarii Legionare. Aceasta tipografie fusese organizata de Titi Cristescu, si acolo, în timpul prigoanei, s-au tiparit de catre profesorul N. Patrascu si V. Suciu manifestele Miscarii Legionare, “Curierul Legionar”, brosura profesorului Vasile Cristescu si alte publicatii. Cu prilejul descinderii politiei la tipografie au fost arestati fratii Gheorghe si Vasile Cristescu. Restul comandamentului scapa de sub urmarirea politiei, continua actiunea Miscarii Legionare pâna mai târziu, când trece peste granita.

1939

La 4 Ianuarie 1939, în str. Aureliu 14 din Bucuresti, au fost surprinsi de politie si arestati, legionarii: Gh. Clement, Dorca Filon, Virgil Noaghea, lt. Borzea si alte elemente, care conduceau actiunea Miscarii Legionare si îndrumau legaturile cu provincia.

La 7 Ianuarie 1939, explodeaza laboratorul legionar de produse explozibile din str. Capitan Oarca nr. 23, condus de locotenentul Dumitrescu Nicolae dupa indicatiile comandamentului legionar reprezentat prin: Horia Sima, prof. Vasile Cristescu, Victor Dragomirescu, prof. Nicolae Patrascu si Titi Cristescu. Locotenentul Dumitrescu Nicolae este arestat la 24 Ianuarie, când se descopera aruncatoarele de flacari, si asasinat la 25 Ianuarie. El era un tehnician renumit, fiind autorul unor descoperiri chimice însemnate. La 24 Ianuarie, au fost arestati cei care conlucrau la aceasta actiune si anume: dr. Zisu Constantin, avocat Demetrescu Dimitrie, Demetrescu Nicolae, Dimitriu Ion, Berechet D. Ion, Robescu Adelina, Stefanescu Ion, dr. Gh. Butu, Constantinescu Teodor, Popescu Gheorghe, Robescu Mircea, inginer Popescu-Coculescu, avocat Pârvulescu Teodor, studentii Mirea Ion si Teoharie Nicolae, Chirila Nicolae si Custura Ion.

Dupa ce fusese pus în libertate, la 19 Decembrie 1939, profesorul Nae Ionescu este iarasi arestat si închis în lagarul de la Miercurea Ciucului, pe termen de 1 an, la 13 Ianuarie 1939.

În prima jumatate a lunii Ianuarie 1939, este prins de politie inginerul Augustin Micu, care comanda grupul Razleti.

La 14 ianuarie 1939, se judeca la Cluj procesul legionarului dr. Emil Popa si înca a 9 legionari care sunt condamnati la închisoare.

La 24 Ianuarie 1939, are loc arestarea lt. Nicolae Dumitrescu si descoperirea laboratorului pentru aruncatoarele de flacari.

La 25 Ianuarie 1939, a fost asasinat prin strangulare, de politie, lt. Nicolae Dumitrescu.

La 26 Ianuarie 1939, profesorul Vasile Cristescu, care conducea Miscarea Legionara împreuna cu Horia Sima, a fost asasinat de politie la locuinta lui din strada Aviator Iliescu nr.15. Vasile Cristescu a fost împuscat în frunte de jidanul Otto Reiner, care si-a luat pedeapsa în închisoarea Jilava în noaptea de 26 spre 27 Noiembrie 1940. Vasile Cristescu s-a aparat eroic, ranind doi agenti de politie.

La 1 Februarie 1939, intra în vigoare legea privitoare la pierderea nationalitatii romane, alcatuita de Armand Calinescu. Legea aceasta era vadit îndreptata împotriva legionarilor refugiati în strainatate.

La 1 Februarie 1939, Horia Sima dimpreuna cu Ilie Smultea si Alexandru Popovici trec frontiera ungara, scapând de sub urmarirea politiei, pe la Beba Veche-Seghedin, si dupa un lung sir de peripetii prin Ungaria si Germania, ajung dupa patru zile la Berlin.

La 8 februarie 1939, se petrece la Bucuresti arestarea grupului legionar Nadoleanu, care pregatea un atentat împotriva lui Armand Calinescu. Legionarii sunt omorâti si arsi la Crematoriu, chiar în prezenta lui Armand Calinescu.

La 9 Februarie 1939, se termina la Cluj judecarea procesului asasinarii rectorului Stefanescu-Goanga. Pe banca acuzarii se aflau 72 de legionari. Studentii Pop Ion si Lascaianu Aurel sunt condamnati la moarte. Legionarul Atofanei Gheorghe la munca silnica pe viata; 38 de legionari sunt condamnati între 12 ani si 3 luni închisoare si amenda.

La 11 Februarie 1939, comandantul legionar Victor Dragomirescu, pe când încerca un zbor cu avionul în Bulgaria, în tovarasia pilotului Andrei Costin, are un accident de motor si este ranit. Este arestat si dus la Spitalul Militar. Acolo a fost vizitat de legionara Natalia Nicolicescu, condamnata la 1 an închisoare, dar evadata si urmarita de politie.

Legionara Nicolicescu este arestata, iar Victor Dragomirescu, rânit înca, este dus la închisoarea Vacaresti. De la închisoare este luat de comisarul Al. Davidescu si strangulat. Apoi, tot de acesta, este dus la Crematoriu, si fiind înca în viata, este aruncat în cuptorul Crematoriului. Al. Davidescu si-a luat pedeapsa, în noaptea de 26-27 Noiembrie 1940, la închisoarea Jilava.

La 22 si 23 Februarie 1939, se judeca la Tribunalul Militar din Bucuresti procesul legionarilor care organizasera laboratorul din str. Capitan Oarca. Virgil Mihailescu este condamnat la 8 ani închisoare, iar studentii Achim Mircea si Stroescu Alexandru la 6 ani. Toti în lipsa. În prezenta: Bereche Ion la 3 ani închisoare; dr. Constantin Zisu si Contes Constantin la 4 ani închisoare; dr. Gh. Butu, Demetrescu Nicolae, Chirila Nicolae si Custura Ion la 1 an închisoare.

La 9 Martie, profesorul Nae Ionescu este rearestat si dus la spitalul din Brasov, de unde este eliberat la 24 Iunie 1939, dar cu domiciliul fortat în Bucuresti pâna la 14 Ianuarie 1940.

La 5 Iunie 1939, pleaca din Berlin, în tara, Miti Dumitrescu si Ilie Smultea.

La 10 Iulie 1939 (noaptea), comandanta legionara Nicoleta Nicolescu a fost asasinata în Bucuresti de politia lui Armand Calinescu. Nicoleta Nicolescu avusese o bogata activitate în timpul prigoanei.

În ziua de 21 Septembrie 1939, la ora 2 p.m., a fost împuscat în Bucuresti primul-ministru Armand Calinescu. Astfel a fost pedepsit autorul asasinarii tinerei generatii legionare. Echipa de legionari care a luat aceasta barbateasca hotarâre era alcatuita din: Miti Dumitrescu, Gigi Paraschivescu, Marin Stanciulescu, Nelu Moldoveanu, Ion Vasiliu, Traian Popescu-Puiu, Cezar Popescu, Ovidiu Isaia si Jean Ionescu. Îndata dupa împuscarea lui Armand Calinescu, cei 9 legionari s-au dus la Societatea de Radiodifuziune, si acolo, în fata microfonului, au vestit tarii:” Primul-ministru Armand Calinescu a fost împuscat astazi de o echipa de legionari prahoveni”. Întreaga suflare româneasca a îndreptatit hotarârea eroica a legionarilor. Dupa 8 ore de chinuri îngrozitoare în beciurile politiei din Capitala, cei 9 legionari au fost legati si împuscati chiar în locul unde fusese omorât Armand Calinescu. Trupurile neînsufletite ale bravilor legionari au fost lasate pe caldarâm, guvernul organizând un pelerinaj neronian cu placarde. Acest ceremonial macabru a fost oficiat din umbra de regele Carol al II-lea.

În noaptea de 21 Septembrie 1939 au fost asasinati 252 de fruntasi ai Miscarii Legionare; 44 în lagarul de la Miercurea Ciucului; 31 în lagarul de la Vaslui; 7 la Spitalul Militar Brasov; 13 la penitenciarul Râmnicu Sarat; 10 în Bucuresti si 147 în restul tarii. Acest macel, în care îsi pierd viata cei mai vrednici conducatori ai Miscarii Legionare, s-a savârsit sub domnia lui Carol al II-lea, prim-ministru fiind generalul Argesanu si ministru de interne generalul Gabriel Marinescu. Cei 252 de eroi ai Miscarii Legionare au murit în credinta ca opera Capitanului va triumfa.

La începutul lunii Octombrie 1939, ivindu-se o defectiune a unui grup de legionari, care dorea desolidarizarea de gestul eroic al lui Miti Dumitrescu, pentru a se împiedica o ruptura a Miscarii Legionare, un alt grup încearca o actiune de destindere cu regele Carol al II-lea si guvernul sau.

Actiunea lui Horia Sima, C. Stoicanescu si C. Papanace înfrânge planul regelui si legionarii nu se reîntorc de la Berlin decât la 15 Septembrie 1940.

La 26 Octombrie 1939, noaptea, Horia Sima trece frontiera pentru a doua oara, de aceasta data spre Iugoslavia pe la Comlosul Mare (Banat). Dupa o lunga sedere în Iugoslavia se reîntoarce la Berlin.

La 9 Decembrie 1939, Horia Sima trece frontiera germana împreuna cu Traian Borobaru, Octavian Rosu, Iancu Vasiu si înca 4 camarazi. Arestati de autoritatile germane, stau în închisoarea de la Graz pâna la identificare.

1940

La 15 Martie moare profesorul Nae Ionescu, în vârsta de 49 de ani, fost director al ziarului “Cuvântul”.

La 24 Martie 1940, grupul de legionari de la Berlin, sub comanda lui Horia Sima si Constantin Papanace, comemoreaza moartea profesorului Nae Ionescu si, printr-un act scris, hotarasc sa continue linia de intransigenta fata de regimul din România.

La 28 Martie 1940, venirea primei delegatii de legionari din tara, la Berlin formata din Radu Mironovici si C. Stoicanescu.

La 3 Mai 1940, a doua delegatie de legionari, alcatuita de C. Stoicanescu si dr. Augustin Bidianu, vine la Berlin.

La 5 Mai 1940, pleaca din Berlin în tara Horia Sima, dimpreuna cu Eugen Teodorescu, pentru a doua oara.

La 19 Mai 1940, este arestat de politia româneasca Horia Sima în comuna Comoriste (jud. Caras).

La 13 Iunie 1940, Horia Sima este eliberat din arestul Sigurantei generale a Statului.

La 23 Iunie 1940, Horia Sima, pentru a da posibilitatea de reorganizare a Miscarii Legionare, cere tuturor legionarilor sa se înscrie în Partidul Natiunii, nou înfiintat.

La 27 Iunie 1940, are loc, în Bucuresti, întrevederea dintre generalul Ion Antonescu si Horia Sima, în casele dr. Sandu Popovici.

La 4 Iulie 1940, Horia Sima este numit ministru al cultelor si artelor.

La 7 Iulie 1940, Horia Sima demisioneaza din functia de ministru al cultelor si artelor si raspândeste textul demisiei sale.

La 10 Iulie 1940, România se retrage din Liga Natiunilor, îndeplinind dupa câtiva ani prevederile Capitanului.

La 12 Iulie 1940, Titi Cristescu se reîntoarce în tara din Germania cu informatii pretioase asupra evolutiei situatiei de la Berlin, si totodata, cu instructiuni si orientari, pentru evolutia evenimentelor din tara, de la Constantin Papanace si Mihail Sturdza.

La 14 Iulie 1940, are loc în Capitala o importanta sedinta a comandantilor legionari din Bucuresti si provincie, în fata careia Horia Sima si-a explicat atitudinea de pâna atunci si rostul demisiei sale din guvern.

În prima jumatate a lunii August 1940, Legatia Engleza din Bucuresti raspândeste un manifest în numele Miscarii Legionare împotriva Axei Berlin-Roma. Printr-o declaratie facuta agentiilor straine de presa, Horia Sima demasca intriga engleza.

Marti 3 Septembrie 1940, la ora 9 seara, izbucnirea revolutiei legionare. În zilele precedente, Horia Sima organizase pe teren centrele de atac si de rezistenta în urmatoarele orase: Timisoara, Deva, Alba Iulia, Sibiu, Brasov, Constanta si Bucuresti. Legionarii ataca institutiile publice la Brasov, Constanta si Bucuresti. Se dau lupte între autoritati si legionari. Cad morti si raniti de ambele parti.

Situatia este considerata alarmanta, dar stapânita de panica, oamenii regelui Carol al II-lea nu izbutesc sa înfrânga fortele dezlantuite de Miscarea Legionara. Tot în aceeasi zi, Horia Sima lanseaza un manifest, pe care, din motive tactice, îl antedateaza (1 Septembrie) în care cere abdicarea regelui Carol al II-lea, învinovatindu-l de politica gresita care a dus la ciopârtirea tarii. Publicul participa la actiunea Miscarii Legionare, si în Bucuresti si în orasele din provincie au loc mari manifestatii de strada. Publicul cere abdicarea regelui.

La 4 Septembrie 1940, înfrânt de puterea crescânda a Miscarii Legionare, si sub presiunea evenimentelor, regele cheama în puterea noptii pe generalul Ion Antonescu si este silit sa-i acorde puteri depline. Generalul Ion Antonescu elibereaza pe toti legionarii aflati în închisori.

6 Septembrie 1940: Minunea Arhanghelului Mihail. În dimineata acestei zile generalul Ion Antonescu izbuteste sa smulga abdicarea regelui Carol al II-lea, care cade astfel înfrânt sub povara propriilor lui greseli politice. Entuziaste manifestatii populare de bucurie. În aceeasi zi, la orele 8, voievodul Mihai ajunge rege pe tronul României.

În aceeasi zi, generalul Ion Antonescu da o Proclamatie catre tara, din care se desprinde ideea esentiala ca s-a inaugurat un nou regim social si politic în care fortele dominante vor fi ale tineretului legionar.

La 6 Septembrie, generalul Ion Antonescu trimite o telegrama de încredere lui Adolf Hitler si alta lui Mussolini în care aduce marturia de prietenie a poporului român.

Masuri de purificare morala: la 6 Septembrie 1940 generalul Ion Antonescu scoate din cadrele active ale armatei pe urmatorii generali: Ilasievici Constantin, Argesanu Gheorghe, Tenescu Florea, Ilcusu Ion, Mihail Gheorghe, Cornicioiu Grigore, Bengliu Ion, Liceanu Gheorghe, Dombrovschi Victor, Atanasescu Constantin si amiral Barbuneanu Petre.

Tot la aceasta data, generalul Ion Antonescu hotaraste: Controlul averilor fostilor demnitari ai statului; Controlul fondurilor întrebuintate pentru înzestrarea armatei; Desfiintarea organizatiei Straja Tarii; Ancheta asupra proceselor politice din ultimii 8 ani si a magistratilor care au judecat.

La 7 Septembrie 1940, în multe orase din tara au loc manifestatii legionare. Legionarii îmbracati în camasi verzi manifesteaza în coloane de mars.

Ziua de 7 Septembrie, a fost o zi de rugaciune si de pomenire a eroilor Miscarii Legionare în toate orasele, târgurile si satele din tara. Legionarii iau în stapânire sediile si proprietatile lor.

La 7 septembrie, au fost înmormântati la Constanta cei trei legionari morti în luptele de la 3 Septembrie: Cavachi, Caporani si Ardeleanu.

Evreii sunt eliminati din teatre si din orice functiune artistica.

La 8 Septembrie 1940, are loc la Brasov înmormântarea legionarilor cazuti în luptele de la Brasov si Vâlcele din ziua de 3 Septembrie 1940: Lucian Caramlau, Gheorghe Stefanescu, Grigore Grigorescu, Donat Sultan si Constantin Salceanu.

La 9 Septembrie, generalul Ion Antonescu desfiinteaza Partidul Natiunii si Garzile Partidului Natiunii.

De la 6-9 Septembrie 1940, comandantul legionar Vasile Iasinschi reîncepe organizarea Centrului Razleti.

Miercuri, 11 Septembrie 1940, în cadrul unei mari solemnitati legionare sunt reînhumati în cimitirul de la Predeal cei 46 legionari asasinati la 21 Septembrie 1939 la Miercurea Ciucului.

Prin circulara de la 11 Septembrie, Horia Sima, conducatorul Miscarii Legionare, fixeaza normele de sarbatorire a zilei Capitanului pentru 13 Septembrie, însarcinând pe Radu Mironovici, Vasile Iasinschi si Aristotel Gheorghiu cu organizarea acestei solemnitati.

La 13 Septembrie, se desfasoara în Bucuresti, în cadrul unei impunatoare solemnitati, cinstirea zilei Capitanului. Coloanele de legionari au pornit de la biserica Sfântul Ilie-Gorgani la Casa Verde, si acolo Horia Sima a tinut o cuvântare în care a vorbit despre lupta Capitanului, despre sensul moral al vietii legionare si despre biruinta de la 6 Septembrie.

14 Septembrie 1940: Proclamarea Regimului Legionar. Se formeaza noul guvern sub conducerea generalului Ion Antonescu.

La 15 Septembrie 1940 M.S. regina Mama Elena se reîntoarce în tara. Miscarea Legionara îi face o manifestatie de simpatie.

În dupa-amiaza aceleiasi zile soseste în Bucuresti grupul de legionari care a fost refugiat la Berlin, în frunte cu comandantul legionar Constantin Papanace.

La 15 Septembrie 1940, Horia Sima, comandantul Miscarii Legionare, ordona mobilizarea tuturor elanurilor românesti pentru refacerea tarii si totodata aminteste juramântul pe care Capitanul l-a cerut elitei legionare în fata mormântului lui Mota si Marin. Legionarii depun acest juramânt.

Presedintia Consiliului de Ministri arata ca în anii 1939 si 1940 Moruzov a cheltuit suma fabuloasa de 214 milioane pentru prigonirea legionarilor.

La 18 Septembrie 1940, Miscarea Legionara ia în primire sediile fostei organizatiuni Straja Tarii, prin camaradul profesor Constantin Stoicanescu.

22 Septembrie 1940: Ziua eroilor si a martirilor legionari. Prima solemnitate a noului regim legionar, organizata de comandantul legionar Vasile Iasinschi.

La Predeal, într-un cadru de maretie si sobrietate, solemnitatea are loc în prezenta generalului Ion Antonescu, Horia Sima, comandant al Miscarii Legionare; domnul Fabricius, ministrul Germaniei la Bucuresti si Pelegrino Ghigi, ministrul Italiei.

La Râmnicu Sarat, în Bucuresti, la Vaslui si Râsnov au loc de asemenea impunatoare solemnitati pentru pomenirea eroilor si martirilor legionari. La locul de pomenire al celor 9 eroi prahoveni, Horia Sima cere legionarilor împlinirea celor 9 porunci ale ceasului de fata.

În zilele urmatoare Sindicatul Ziaristilor si Societatea Scriitorilor Români elimina pe evrei. Legionarii sunt numiti în posturile de conducere ale institutiilor de stat. Barourile sunt nationalizate prin eliminarea evreilor.

Prin circulara de la 26 Septembrie 1940, Horia Sima precizeaza sensul Ajutorului Legionar.

Generalul Ion Antonescu fixeaza normele de reorganizare a armatei, în urma convocarii marilor comandanti militari la 25 Septembrie.

La 28 Septembrie, generalul Ion Antonescu face un apel catre Femeia Româna. “Un singur lux: al jertfei; o singura podoaba: a cinstei; Sotie, mama si bunica”.

În primele zile ale lunii Octombrie 1940 profesorul Traian Braileanu purcede la Reforma legionara a învatamântului. Profesorii si elevii evrei sunt înlaturati din scoli si universitati. Pregatirea tinerelor generatii în scoli se va face dupa taria caracterelor, capacitatea de jertfa si aptitudini.

6 Octombrie 1940: Marea demonstratie de forta legionara din Bucuresti. Peste 100.000 de camasi verzi defileaza în fata generalului Ion Antonescu Horia Sima si a reprezentantilor diplomatici ai Axei, Spaniei si Japoniei. Radu Mironovici, comandant al Bunei Vestiri, este organizatorul demonstratiei.

La 9 Octombrie 1940, la ora 8 seara, în aula liceului Andrei Saguna din Brasov, Horia Sima, comandantul Miscarii Legionare, rosteste un discurs despre Raporturile româno-maghiare. În numele a 1.400.000 de români din Ardealul ocupat de unguri, Miscarea Legionara, prin Horia Sima, îsi pronunta avertismentul.

De la 9 la 13 Octombrie un detasament se 120 legionari echipati în camasi verzi, fiind invitati în Italia, sunt salutati de Duce si li se face o primire entuziasta în mai multe orase. Conducatorul detasamentului de legionari a fost comandantul dr. Victor Silaghi.

La 13 Octombrie 1940, ziarul “Völkischer Beobachter” publica un interviu al generalului Ion Antonescu în care conducatorul statului precizeaza punctele de orientare ale statului.

La 14 Octombrie 1940, reapare “Cuvântul”, ziar al Miscarii Legionare. Întemeietor: Titus Enacovici; ctitor: Nae Ionescu; director: P.P. Panaitescu; secretar general: Stefan C. Ionescu.

La 16 Octombrie 1940, Horia Sima, comandantul Miscarii Legionare, hotaraste Batalia fierului vechi.

Organizatia preliminara a tineretului se încadreaza în Comandamentul viitorilor ostasi ai statului legionar român.

Ministrul de Finante anuleaza brevetele de bauturi ale evreilor care vor fi lichidate pâna la 31 Decembrie 1940.

La 27 Octombrie, au fost reînhumate la Predeal osemintele martirilor legionari asasinati în lagarul de la Vaslui si, totodata, au fost depuse si urnele cu cenusa eroilor legionari Vasile Cristescu, locotenent Dumitrescu, Nicoleta Nicolescu, Victor Dragomirescu, Clement Gheorghe, Grupul Nadoleanu si Grupul Miti Dumitrescu.

La 27 Octombrie, începând razboiul dintre Italia si Grecia, se fac interventii pentru libertatea macedonenilor din Grecia. Actiunea este condusa de comandantul legionar Constantin Papanace.

8 Noiembrie 1940: Iasii, proclamat oras al Miscarii Legionare. În aceasta zi are loc la Iasi o impunatoare manifestatie legionara în prezenta M.S. Regelui, a generalului Ion Antonescu si Horia Sima, comandantul Miscarii Legionare.

Participa o delegatie a tineretului german si italian.

La 7 Noiembrie au murit intr-un accident de automobil legionarii Eugeniu Necrescu si Aron Valeriu.

La 10 Noiembrie, se deschide noua Universitate transilvana din Sibiu, în prezenta generalului Ion Antonescu si a lui Horia Sima.

La 12 Noiembrie, generalul Ion Antonescu pleaca în Italia unde este primit de Mussolini, reînnoind relatiile de prietenie dintre cele doua tari.

La 11 Noiembrie, reîncepe organizarea taberelor muncii legionare. Conducerea taberelor este încredintata lui C. Stoicanescu, comandant legionar.

La 20 Noiembrie 1940, a murit în Bucuresti venerabilul luptator nationalist parintele Ion Mota.

La 22 Noiembrie, are loc la Berlin întâlnirea dintre generalul Ion Antonescu si Adolf Hitler. Generalul Antonescu s-a dus în Germania în urma invitatiei guvernului din Berlin.

România adera la Pactul Tripartit, îndeplinind nu o formalitate diplomatica, ci o misiune istorica alaturi de Germania si Italia, în care s-a savârsit revolutia nationalista ca si în România.

La 25 Noiembrie, încep sapaturile la închisoarea Jilava pentru dezgroparea ramasitelor pamântesti ale Capitanului, Nicadorilor si Decemvririlor.

În noaptea de 26 spre 27 Noiembrie 1940, 64 de detinuti politici de la închisoarea Jilava au fost executati de multimea legionarilor revoltati la vederea osemintelor Capitanului.

În cursul lunii Noiembrie 1940 se revizuieste Procesul Capitanului si sentinta de condamnare este anulata.

La 30 Noiembrie 1940, are loc la Mausoleul de la Casa Verde din Bucuresti reînhumarea corpului neînsufletit al Capitanului, Decemvrilor si Nicadorilor, în cadrul unei impunatoare demonstratiuni funerare, la care participa reprezentantii diplomatici ai Germaniei, Italiei si Spaniei. Legionarii fac, zi si noapte, de garda la biserica Sfântul Ilie-Gorgani si la mormântul de la Casa Verde.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *